Neologismele — definiție și exemple

Ce sunt neologismele, de unde le-am împrumutat și cum le folosim corect, cu exemple frecvente și greșeli de evitat.

Neologismele

Neologismele sunt cuvintele intrate recent în limba română, împrumutate din alte limbi sau formate de curând în interiorul limbii. Ele apar pentru că apar realități noi: unelte, meserii, jocuri, noțiuni științifice. Fără neologisme n-am putea vorbi despre computer, vaccin, tramvai sau fotbal.

Neologismele sunt opusul arhaismelor și regionalismelor: arhaismele ies din limbă, neologismele intră în ea. Împreună arată că limba este vie și se schimbă permanent.

De unde vin neologismele românești

Sursa	Domenii tipice	Exemple frecvente
Franceză	viață urbană, administrație, modă, transport	birou, șofer, bulevard, garaj, afiș, ecran, antrenor, restaurant, portmoneu, machiaj
Latina savantă	școală, drept, administrație, științe	literatură, tribunal, agendă, colocviu, referendum, veto, curriculum, familial
Engleză	tehnologie, sport, afaceri, viață de zi cu zi	computer, laptop, site, blog, marketing, manager, weekend, meci, fotbal, corner, tenis
Italiană	muzică, artă, bucătărie	pian, operă, capodoperă, partitură, solfegiu, tenor, violoncel, spaghete, pizza
Germană	meșteșuguri, obiecte casnice	șurub, șnur, rucsac, chelner, bliț, cartof

Atenție: multe neologisme au ajuns la noi pe mai multe căi în același timp (și din franceză, și din latina savantă). De aceea, la școală se cere mai ales să recunoști că un cuvânt este neologism, nu să indici cu certitudine limba din care a venit.

Anglicismele și moda lor

Cele mai multe neologisme din ultimii ani vin din engleză. Unele sunt necesare (nu avem alt cuvânt pentru software sau blog), altele sunt doar la modă și dublează inutil cuvinte românești bune.

Anglicism	Echivalentul românesc	Când e mai bine să folosești românescul
job	slujbă, loc de muncă, post	aproape întotdeauna, mai ales în scris
task	sarcină	întotdeauna într-o compunere sau într-un text școlar
meeting	ședință, întâlnire	întotdeauna în vorbirea obișnuită
deadline	termen-limită	în orice text îngrijit
feedback	reacție, răspuns, observații	când te adresezi cuiva care nu lucrează în domeniu
a downloada	a descărca	întotdeauna: „a descărca" e deja intrat în uz
a printa	a tipări, a imprima	în scris, în lucrări

Când e potrivit un neologism și când e pedanterie

Potrivit: când numește ceva ce nu are alt nume — hemoragie, vaccin, computer, referendum, algoritm.
Potrivit: când e mai precis decât cuvântul vechi — a diagnostica nu înseamnă exact același lucru cu a-și da seama.
Pedanterie: când există un cuvânt românesc la fel de clar și mult mai firesc — a demara în loc de a începe, a implementa în loc de a pune în practică, locație în loc de loc.
Pedanterie: când vorbitorul îl folosește doar ca să pară instruit, deși nu-i cunoaște sensul exact — de aici se nasc și multe pleonasme.

Greșeli frecvente

Calcuri după engleză: „a aplica pentru un post" (după to apply) — corect este a candida pentru un post sau a depune o cerere. La fel: „am realizat că…" (după to realize) în loc de mi-am dat seama că…, „a adresa o problemă" (după to address) în loc de a aborda / a rezolva o problemă.
Sensuri împrumutate greșit: locație înseamnă în română „închiriere", nu „loc"; a suporta înseamnă „a îndura", nu „a sprijini".
Pleonasme din necunoașterea sensului: „hemoragie de sânge" (hemoragie înseamnă deja curgere de sânge), „a-și aduce aportul" (aport = contribuție).
Scriere și pronunțare greșite: se scrie serviciu (nu „servici"), site (nu „sait"), manager (nu „menager").
Abuzul în compuneri: într-o compunere școlară, un text plin de anglicisme sună artificial. Alege cuvântul românesc ori de câte ori spune același lucru.

Întrebări frecvente

Ce sunt neologismele?

Neologismele sunt cuvintele împrumutate recent din alte limbi sau formate de curând în limba română: computer, marketing, tramvai, referendum, pizza. Ele denumesc de obicei realități noi (obiecte, meserii, noțiuni) pentru care limba nu avea încă un cuvânt.

Din ce limbi provin cele mai multe neologisme românești?

Cele mai multe vin din franceză (birou, șofer, bulevard), din latina savantă (literatură, tribunal, referendum), din italiană (pian, operă, capodoperă) și, în ultimele decenii, din engleză (computer, weekend, marketing). Există și împrumuturi din germană (șurub, rucsac, bliț).

Este greșit să folosesc neologisme?

Nu, atâta timp cât neologismul denumește ceva pentru care nu ai un cuvânt românesc potrivit (computer, hemoragie, referendum). Devine pedanterie atunci când există un cuvânt românesc la fel de clar: nu spui „a demara procedura" când poți spune „a începe", și nu spui „meeting" pentru o simplă „întâlnire".

Ce este un calc greșit după engleză?

Este o construcție copiată cuvânt cu cuvânt din engleză, care în română înseamnă altceva: „a aplica pentru un post" (după to apply) în loc de „a candida pentru un post", sau „am realizat că am greșit" (după to realize) în loc de „mi-am dat seama că am greșit".