Arhaismele și regionalismele — definiții și exemple
Arhaismele și regionalismele
Vocabularul limbii române nu este folosit de toți vorbitorii la fel: unele cuvinte au ieșit din uz (arhaismele), altele trăiesc doar în anumite zone ale țării (regionalismele). Amândouă fac parte din masa vocabularului și au un rol stilistic important în literatură.
Arhaismele
Arhaismele sunt cuvintele, formele sau construcțiile vechi, care nu se mai folosesc în limba de astăzi. Multe denumesc realități dispărute: ranguri boierești, instituții, arme, obiceiuri.
| Arhaism | Înțeles |
|---|---|
| logofăt | înalt dregător, șeful cancelariei domnești |
| spătar | dregător care purta spada domnului; comandant militar |
| ienicer | soldat din infanteria de elită a Imperiului Otoman |
| slobod | liber |
| poștalion | trăsură de poștă pentru călători |
| pârcălab | cârmuitor al unui ținut sau al unei cetăți |
| a pohti (formă veche) | a pofti, a dori |
Există și arhaisme fonetice (forme vechi de pronunțare: a îmbla = a umbla, pre = pe) și arhaisme gramaticale (forme flexionare ieșite din uz: văzum = am văzut).
Regionalismele
Regionalismele sunt cuvintele sau formele folosite numai în anumite regiuni ale țării. Vorbitorii din alte zone le înțeleg greu sau deloc.
| Zona | Regionalism | Echivalent literar |
|---|---|---|
| Moldova | curechi | varză |
| harbuz | pepene verde | |
| colb | praf | |
| Ardeal | cucuruz | porumb |
| copârșeu | sicriu | |
| Oltenia / Banat | lubeniță | pepene verde |
| a se strofoca (Banat) | a se strădui, a se agita | |
| Muntenia | dovleac (față de „bostan" moldovenesc) | formele diferă între zone |
Există și regionalisme fonetice — același cuvânt, pronunțat altfel: șinși (cinci), gios (jos), frace (frate).
Rolul stilistic în operele literare
- Arhaismele creează culoarea de epocă: în „Alexandru Lăpușneanul" de C. Negruzzi sau în romanele istorice ale lui Sadoveanu, cuvinte ca spătar, vornic, ienicer îl transportă pe cititor în vremea evocată și dau credibilitate lumii prezentate.
- Regionalismele creează culoarea locală: la Ion Creangă, vorbirea moldovenească a personajelor („harbuji", „colb", „țolul") dă autenticitate și farmec povestirii, fixând acțiunea într-un spațiu recognoscibil.
- Caracterizează indirect personajele: felul de a vorbi arată zona de proveniență, epoca și mediul social al personajului.
Atenție la folosirea în compuneri
În compunerile tale, vocea autorului trebuie să folosească limba literară. Regionalismele și arhaismele au loc doar:
- în dialogul personajelor, pentru autenticitate (și cu măsură);
- în citate din textul-suport, când comentezi rolul lor stilistic.
La comentariu, formularea câștigătoare este: „Prezența regionalismelor/arhaismelor (exemple) conferă textului culoare locală/de epocă și dă autenticitate vorbirii personajelor."
Greșeli frecvente
- Confuzia arhaism — regionalism: arhaismul ține de timp (nu se mai folosește azi), regionalismul de spațiu (se folosește doar în unele zone).
- Unele cuvinte pot fi simultan vechi și regionale — încadrează-le după criteriul dominant cerut de exercițiu.
- Folosirea regionalismelor în exprimarea proprie la examen („o sămăna cu...") se penalizează ca abatere de la limba literară.