Pleonasmul — definiție și exemple frecvente

Ce este pleonasmul și lista celor mai frecvente pleonasme de evitat: „a avansa înainte", „a coborî jos", „mujdei de usturoi" și altele.

Pleonasmul

Pleonasmul este greșeala de exprimare prin care aceeași idee este spusă de două ori, cu cuvinte diferite. Unul dintre termeni este de prisos: sensul lui se află deja în celălalt. Spunem „a coborî jos", deși nu se poate coborî în sus.

Cele mai frecvente pleonasme și forma corectă

Pleonasm	Forma corectă	De ce e pleonasm
a avansa înainte	a avansa	a avansa = a înainta
a coborî jos	a coborî	nu se poate coborî în altă direcție
a urca sus	a urca	a urca înseamnă chiar „a merge în sus"
mujdei de usturoi	mujdei	mujdei = must (zeamă) de ai, adică de usturoi
babă bătrână	babă	babă = femeie bătrână
a rezuma pe scurt	a rezuma	a rezuma = a spune pe scurt
procent la sută	procent sau la sută	procent înseamnă chiar „la sută"
dar însă	dar sau însă	două conjuncții cu același sens adversativ
deci prin urmare	deci sau prin urmare	ambele exprimă concluzia
a-și aduce aportul	a-și aduce contribuția	aport = contribuție adusă
hemoragie de sânge	hemoragie	hemoragie = curgere de sânge
averse de ploaie	averse	aversa este prin definiție o ploaie scurtă și puternică
a prevedea dinainte	a prevedea	prefixul pre- înseamnă deja „dinainte"
cadavru mort	cadavru	cadavrul este trupul unei ființe moarte
a repeta din nou	a repeta	a repeta = a face din nou
a reveni din nou	a reveni	prefixul re- înseamnă „din nou"
a coopera împreună	a coopera	prefixul co- înseamnă „împreună"
a se bifurca în două	a se bifurca	a se bifurca = a se despărți în două
caligrafie frumoasă	caligrafie	caligrafie = scriere frumoasă
ortografie corectă	ortografie	ortografie = scriere corectă
cel mai optim	optim sau cel mai bun	optim înseamnă deja „cel mai bun"
protagonist principal	protagonist	protagonist = personajul principal
scurtă alocuțiune	alocuțiune	alocuțiunea este prin definiție o cuvântare scurtă
panaceu universal	panaceu	panaceu = leac pentru toate bolile
prognoză pe viitor	prognoză	prognoza se face numai despre viitor
nutrețuri furajere	nutrețuri sau furaje	nutreț și furaj înseamnă același lucru

De ce apar pleonasmele

Nu cunoaștem sensul exact al neologismului. Cine nu știe că hemoragie conține deja ideea de sânge adaugă „de sânge", ca să se facă înțeles. Aceeași cauză explică „aport", „averse", „mujdei", „panaceu".
Nu recunoaștem prefixul. Re- (din nou), pre- (dinainte), co- (împreună), bi- (doi) poartă deja sensul pe care îl repetăm apoi cu un cuvânt întreg.
Vrem să întărim ideea. „A coborî jos" i se pare vorbitorului mai apăsat decât „a coborî" — dar accentul se obține altfel, prin intonație sau prin alegerea verbului.
Imităm formule auzite la televizor sau în discuțiile din jur, fără să le mai cântărim.

Cum eviți pleonasmele

Proba tăierii: șterge al doilea cuvânt. Dacă înțelesul rămâne același, cuvântul era de prisos.
Caută sensul neologismelor în dicționar înainte să le folosești — jumătate dintre pleonasme dispar așa.
Descompune cuvântul: dacă are prefixul re-, pre-, co-, verifică să nu repeți sensul prefixului.
Recitește compunerea cu voce tare — pleonasmele se aud mai ușor decât se văd.

Tautologia — repetarea acceptată stilistic

Nu orice repetare a ideii este greșeală. În literatură și în vorbirea populară există tautologia, adică reluarea voită a aceluiași cuvânt sau a aceleiași idei, cu rol expresiv: „prietenul e prieten la nevoie", „vorba-i vorbă", „ce-a fost a fost". Aici repetarea nu este o scăpare, ci un procedeu: subliniază o idee sau exprimă resemnarea, hotărârea, ironia. Diferența față de pleonasm este intenția: pleonasmul e nedorit, tautologia stilistică e căutată.

Greșeli frecvente

„Geamăn identic" nu este pleonasm. Gemenii pot fi identici (proveniți din același ovul) sau neidentici, așa că adjectivul aduce o informație reală. Este trecut greșit pe multe liste de pleonasme.
„A intra înăuntru" da, dar „a intra în casă" nu. Când al doilea termen aduce o precizare nouă (unde, cum, cât), construcția e corectă.
Corectarea peste măsură: expresiile fixe ale limbii („a-și aduce aminte") nu sunt pleonasme, chiar dacă par redundante.
Confuzia cu repetiția ca figură de stil: repetiția dintr-o poezie este voită și expresivă, pleonasmul dintr-o compunere este o greșeală de vocabular.

Întrebări frecvente

Ce este pleonasmul?

Pleonasmul este greșeala de exprimare care constă în repetarea inutilă a aceleiași idei prin două cuvinte diferite: „a coborî jos", „averse de ploaie", „hemoragie de sânge". Al doilea cuvânt nu adaugă nicio informație, pentru că sensul lui este deja cuprins în primul.

De ce facem pleonasme fără să ne dăm seama?

Cel mai des pentru că nu cunoaștem sensul exact al unui neologism. Cine nu știe că „hemoragie" înseamnă chiar curgere de sânge adaugă, ca să fie sigur, „de sânge". La fel: aport = contribuție, mujdei = zeamă de usturoi, averse = ploi scurte și puternice.

Cum îmi dau seama dacă o construcție este pleonasm?

Scoate al doilea cuvânt și verifică dacă propoziția pierde ceva. Dacă înțelesul rămâne exact același („a coborî jos" = „a coborî"), atunci ai un pleonasm. Dacă se pierde o informație („a coborî în beci"), construcția e corectă.

Repetarea unei idei este întotdeauna greșită?

Nu. În literatură, repetarea voită a aceleiași idei (tautologia) poate fi un procedeu stilistic, folosit pentru accentuare, în expresii de tipul „prietenul e prieten" sau în construcții populare ca „mai mare mai mare". În vorbirea și în scrierea obișnuită însă, pleonasmul rămâne o greșeală.