Articolul — hotărât, nehotărât, posesiv și demonstrativ

Articolul — lecție completă

Articolul este partea de vorbire flexibilă care însoțește un substantiv și arată în ce măsură obiectul denumit este cunoscut vorbitorilor. Articolul nu are înțeles de sine stătător și nu are funcție sintactică proprie — se analizează împreună cu cuvântul pe care îl însoțește.

În limba română există patru feluri de articol: hotărât, nehotărât, posesiv-genitival și demonstrativ.

1. Articolul hotărât

Arată că obiectul denumit este cunoscut vorbitorilor. Este enclitic, adică se lipește la sfârșitul substantivului: băiat → băiatul, carte → cartea. Face excepție lui, care stă înaintea numelor proprii masculine: lui Mihai, lui Andrei.

Exemple în context: Elevul citește. Cartea fetei e nouă. I-am dat băiatului un măr. Caietul lui Mihai e pe bancă.

2. Articolul nehotărât

Arată că obiectul denumit nu este cunoscut precis vorbitorilor. Este proclitic, adică stă înaintea substantivului.

Exemple: Am văzut un film bun. Coperta unei cărți s-a rupt. Le-am dat unor colegi caietele mele.

Atenție: un și o pot fi și numerale (un măr, nu două) sau adjective pronominale nehotărâte (un elev citește, altul scrie). Le deosebești din context: articolul doar prezintă obiectul ca necunoscut, fără să numere sau să opună.

3. Articolul posesiv-genitival: al, a, ai, ale

Însoțește un substantiv (sau pronume) în cazul genitiv ori intră în structura pronumelui posesiv (al meu, a ta, ai noștri, ale voastre). Se acordă în gen și număr cu obiectul posedat, nu cu posesorul:

• al — masculin/neutru singular: un coleg al fratelui meu, un caiet al Mariei;
• a — feminin singular: o carte a profesorului;
• ai — masculin plural: doi prieteni ai tatălui;
• ale — feminin/neutru plural: două caiete ale elevei.

Articolul posesiv-genitival apare când substantivul în genitiv nu stă imediat după un substantiv articulat hotărât: cartea elevului (fără „a"), dar o carte a elevului, cartea nouă a elevului.

4. Articolul demonstrativ: cel, cea, cei, cele

Leagă un adjectiv sau un numeral de substantivul determinat și intră în structura superlativului relativ:

• cu adjectiv: elevul cel harnic, fata cea cuminte, copiii cei mici, florile cele albe;
• cu numeral: cei doi frați, cele trei surori;
• la superlativ relativ: cel mai bun, cea mai frumoasă (vezi lecția despre adjectiv);
• în nume proprii: Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân.

La genitiv–dativ are formele celui, celei, celor: i-am dat celui mic o bomboană.

Cum analizezi un articol (model)

„O carte a elevei celei harnice era pe bancă." — a: articol posesiv-genitival, gen feminin, număr singular (acordat cu „carte"), însoțește substantivul „elevei" în cazul genitiv; se analizează împreună cu acesta, fără funcție sintactică proprie.

Greșeli frecvente

• ❌ Copii mei au venit. ✅ Copiii mei au venit. — pluralul articulat are trei „i": copi + i + i. Compară: niște copii (doi „i"), copiii aceștia (trei „i").
• ❌ membrii unei echipe... doi membrii ✅ doi membri — după numeral, substantivul rămâne nearticulat (un singur „i"); membrii (doi „i") doar când e articulat: membrii echipei.
• ❌ cartea a elevului ✅ cartea elevului — după un substantiv articulat hotărât, genitivul stă direct, fără „a". Dar: ✅ o carte a elevului.
• ❌ caietul mele colege ✅ caietul colegei mele — genitivul se marchează pe substantiv, nu doar pe determinant.
• ❌ lu' Maria / lui Maria ✅ Mariei — la numele feminine terminate în „-a", genitiv-dativul se formează cu articol enclitic (Mariei, Ioanei); lui se folosește înaintea numelor masculine (lui Mihai) și a femininelor care nu primesc desinență (lui Carmen, lui Mimi).

Vrei să verifici ce ai învățat? Încearcă testul despre articol.